alegrețe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. allegrezza, fr. allégresse)

1. vioiciune, sprinteneală (a tonului, a exprimării).

alertețe

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (it. all’ertezza)

1. vioiciune a ritmului unei melodii sau al unei poezii, care are un efect antrenant; agerime; elan, avânt.

brio

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it., fr. brio)

1. (muz.) execuție cu multă vioiciune, veselie.
2. (loc. adv.) cu ~ = în mod remarcabil, strălucit.

expansiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. expansion, lat. expansio)

1. creștere a volumului unui gaz, al unui sistem fizico-chimic; destindere, detentă.
2. extindere a dominației, a sferei de influență politică și economică a unei țări asupra altei țări.
3. (lingv.) procedeu prin care o unitate sintactică de nivel inferior este transformată într-o unitate de nivel superior; transformare a unei părți de propoziție în propoziție subordonată.
4. orice element adăugat unui enunț, care nu modifică raporturile și funcția elementelor preexistente.
5. (fig.) expansivitate, exuberanță, vioiciune; comunicativitate.

petulanță

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. pétulance)

1. vivacitate impetuoasă, greu de reținut; zburdălnicie, neastâmpăr, vioiciune.

plasticitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. plasticité)

1. proprietate a unui material de a fi plastic2.
2. (tehn.) teoria ~tății = disciplină care studiază repartiția tensiunilor și a deformațiilor dintr-un corp supus modificărilor plastice.
3. vioiciune, expresivitate puternică a stilului, a exprimării etc.