OK
X
favisă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. favissae)
1.
(ant.)
pivniță
în
apropierea
templelor,
în
care
se
păstrau
obiectele
sacre.
visat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (visa)
1.
care
apare
în
timpul
visului;
văzut
în
vis.
2.
care
este
plăsmuit
de
imaginație;
(înv.)
visăros.
3.
care
este
dorit
cu
ardoare;
râvnit.
aerian, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. aérien)
1.
aflat
în
aer
sau
care
conține
aer.
2.
produs
în
aer.
3.
referitor
la
aviație.
4.
linie
~ă
=
traseu
aeronautic;
alarmă
~ă
=
alarmă
prin
care
se
anunță
un
atac
aerian.
5.
(fig.)
diafan,
transparent;
vaporos.
6.
(fam.)
distrat,
visător.
bovarism
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. bovarysme)
1.
stare
de
insatisfacție
și
autoiluzionare
a
unei
persoane
ce
se
crede
altfel
decât
este
și
imită
felul
de
a
se
comporta
al
altora.
2.
tendință
de
a
visa
cu
ochii
deschiși
în
care
visătorul
își
imaginează
că
este
un
erou
sau
o
eroină
într-o
poveste
de
dragoste,
ignorând
în
același
timp
realitățile
de
zi
cu
zi
ale
situației
(eponimul
Doamna
Bovary
este
un
exemplu
în
acest
sens).
cogitabund, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (it. cogitabondo, lat. cogitabundus)
1.
care
este
gânditor,
cufundat
în
reflecțiile
sale;
visător,
meditabund.
contemplativ, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. contemplatif, lat. contemplativus)
1.
care
contemplă,
înclinat
spre
visare;
meditativ,
visător.
2.
care
se
limitează
să
contemple,
fără
vreun
scop
practic.
contemplație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. contemplation, lat. contemplatio)
1.
actul
de
a
contempla,
de
a
observa
cu
atenție;
contemplare.
2.
stare
de
fericire,
detașare
de
realitate,
visare.
3.
concentrarea
minții
asupra
subiectelor
intelectuale
sau
religioase;
meditație.
fantast, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (germ. Phantast)
1.
om
cu
idei
fantastice,
visător,
original,
fantezist.