OK
X
asumata
Parte de vorbire:
vb. refl.
Etimologie: (necunoscută)
1.
a
se
îngreuna
la
cap.
2.
a
ajunge
sau
a
face
pe
cineva
să
ajungă
în
starea
de
beție;
a
se
îmbăta.
asumatare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (asumata)
1.
îngreunare
a
capului;
asumatat.
2.
aducere
în
starea
de
beție;
îmbătare.
angajament
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. engagement)
1.
obligație
luată
de
cineva
din
proprie
inițiativă;
promisiune
solemnă.
2.
obligație
asumată
în
scris
de
o
întreprindere
față
de
bancă.
3.
angajare
a
cuiva
într-un
loc
de
muncă.
4.
punere
a
pucului
sau
a
mingii
în
joc.
pretextual
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (pretext + -/u/al)
1.
făcut
sau
folosit
ca
pretext;
având
un
scop
fals,
născocit
sau
asumat.
reasigurare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (reasigura)
1.
acțiunea
de
a
(se)
reasigura.
2.
operație
prin
care
o
societate
de
asigurări
transferă
parțial
sau
integral
riscurile
asumate
asupra
uneia
sau
mai
multor
societăți
de
asigurare.
3.
sumă
depusă
pentru
reasigurare.
sancțiune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. sanction, lat. sanctio)
1.
confirmare
a
unui
act
de
către
o
autoritate
superioară
celei
care
l-a
emis.
2.
aprobare,
întărire,
consfințire.
3.
măsură
de
constrângere
aplicată
ca
urmare
a
nerespectării
unei
obligații
asumate;
(p.
ext.)
pedeapsă.
asumatare
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (asumata)
1.
îngreunare
a
capului;
asumatat.
2.
aducere
în
starea
de
beție;
îmbătare.