Dictionar

 

parvenit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. parvenu)

1. (om) care a reușit parvină.
 

parvenitism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (parvenit + -ism)

1. tendință, dorință de parvenire; mod de comportare a celui parvenit.
 

ambiție

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ambition, lat. ambitio)

1. aspirație, dorință puternică de onoruri, de parvenire.
 

carierism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. carriérisme, rus. karierizm)

1. atitudinea, modul de a acționa al carieristului, al celui care își dorește o carieră cu orice preț.
2. tendința de a parveni cu orice preț și prin orice mijloace, de a face carieră.
 

parvenitism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (parvenit + -ism)

1. tendință, dorință de parvenire; mod de comportare a celui parvenit.