Dictionar

convariante

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT convariantes
2. FR convariantes
3. EN convariantes
4. DE Konvarianten
5. RU конвaриaнты
6. HU konvariánsok
 

arhiloc

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. archilochium)

1. vers antic prezentând două variante: mare ~ = vers din patru dactili (sau spondei) și trei trohei; mic ~ = vers din trei picioare, cu doi dactili și o silabă.
 

catagrafie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cata- + -grafie2)

1. tulburare a scrisului constând din repetarea cuvintelor sau a propozițiilor; înregistrarea în scris a unor variante care se repetă.
 

colaționa

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. collationner)

1. a confrunta o copie cu originalul.
2. a compara între ele manuscrise și ediții pentru a stabili variantele.
 

handbal

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (germ. Handball, fr., engl. handball)

1. joc sportiv între echipe a câte 7 (sau 11) jucători, în care se aruncă mingea cu mâna, căutând a o introduce în poarta adversă; acest sport se joacă de obicei în interior, dar există și variante în aer liber.
2. (sport) ~ de plajă = sport derivat din ~ care se joacă pe nisip între două echipe de patru jucători (incluzând un portar).
 

hindi

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr., engl. hindi)

1. una dintre variantele literare ale limbii hindustane, limbă oficială în India.
 

hindustană

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hindoustani)

1. (limbă indo-europeană) vorbită în India și în Pakistan, cu două variante literare: hindi și urdu.