Dictionar

cincila

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. chinchilla)

1. (zool.) animal din ordinul rozătoarelor, de mărimea unui cobai, a cărui blană este foarte apreciată; include două specii sălbatice rare care trăiesc în America de Sud și o formă domestică.
2. (var.) șinșilă.
 

cincin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. cincinne)

1. inflorescență cimoasă la care ramurile secundare se dezvoltă în planuri diferite și numai în același sens.
 

cincinal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (după fr. quinquennal, lat. quinquennalis)

1. (plan, perioadă) de cinci ani.
 

cincinat

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT cincinnatus; cirratus
2. FR cincinné; bouclé
3. EN cincinnate; curled; cirrate
4. DE wickelig; gelockt; gekräuselt
5. RU кудрявый; курчaвый; зaвитый
6. HU forgós
 

acipenseriforme

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acipensériformes)

1. ordin de pești răpitori, cu schelet cartilaginos, capul conic și corpul alungit, cu cinci șiruri de plăci osoase: sturionii.
 

acipenserizi

Parte de vorbire:  s.m. pl.  
Etimologie: (fr. acipénseridés)

1. (ihtiologie) ordin sau familie de pești răpitori, cu schelet cartilaginos, cu capul conic și corpul alungit, cu cinci șiruri de plăci osoase; sturioni.
 

antimoniat

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. antimoniate)

1. (chimie) nume dat sărurilor și soluțiilor care conțin antimoniu, cu gradul de oxidare cinci; sare a acidului antimonic; hexahidroxiantimoniat.
 

arabinoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Arabinose)

1. monozaharidă cu cinci atomi de carbon în moleculă.
 

asterozoare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (astero- + -zoare)

1. pl. clasă de echinoderme marine cu corpul alcătuit dintr-un disc central cu cinci brațe radiale; stele-de-mare.
 

azot

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. azote)

1. element gazos incolor, inodor și insipid, care intră în compoziția aerului atmosferic în proporție de circa patru cincimi; nitrogen.