bioclimatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. bioclimatique)

1. care se referă la influența climatului asupra organismelor vii; care aparține bioclimatologiei; referitor la bioclimatologie.
2. (construcții) clădire ~ă = clădire a cărei amenajare și proiectare ține cont de climatul și mediul imediat, pentru a reduce necesarul de energie pentru încălzire, răcire și iluminat.

climatic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. climatique)

1. care ține de climat; propriu climatului; climateric.
2. arhitectură ~ = arhitectură adaptată la climă.
3. (ecologie) schimbare ~ = variația climei datorată factorilor naturali sau umani.
4. (ecologie) încălzire ~ = creștere susținută a temperaturii medii a Pământului, suficientă pentru a provoca schimbări de climă.
5. (ecologie) urgență ~ = necesitatea de a acționa rapid pentru a limita pe cât posibil gazele cu efect de seră care încălzesc Pământul.

geopatologie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (geo- + patologie)

1. disciplină care studiază efectele climatului și ale mediului înconjurător în apariția bolilor.

hipsoterapie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hypsothérapie)

1. folosire terapeutică a climatului de altitudine.

talasoterapeut, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. thalassothérapeute)

1. medic specialist în talasoterapie, utilizarea apei de mare și a climatului marin în scopuri terapeutice.

talasoterapie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. thalassothérapie)

1. tratament medical prin acțiunea mării sau a climatului marin.