Dictionar

aborigen, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. aborigène, lat. aborigines)

1. I. referitor la locul unde se află cineva, originar din acest loc; băștinaș, autohton, indigen.
2. II. locuitor originar din țara în care locuiește.
3. (antonime) alogen, străin.
 

acidoliză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acidolyse)

1. operație prin care un acid înlocuiește un alt acid dintr-un ester.
 

anal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anal)

1. referitor la anus.
2. care aparține anusului.
3. sex ~ = act sexual care constă în penetrarea anusului partenerului, în general cu penisul sau folosind un obiect care înlocuiește penisul, cum ar fi un vibrator.
 

antropozofie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anthroposophie)

1. concepție și credință mistico-religioasă care înlocuiește pe Dumnezeu, cu ființa umană divinizată.
 

ateronim

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astéronyme)

1. grup de asteriscuri (urmând după o majusculă) care înlocuiesc un nume.
 

autoplastie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. autoplastie)

1. metodă chirurgicală prin care se înlocuiește o parte distrusă sau bolnavă dintr-un țesut prin transplantarea unei grefe luate de la același individ; autogrefă.