Dictionar

acantocefali

Parte de vorbire:  s.m. pl.  
Etimologie: (fr. acanthocéphales)

1. (zool.) clasă de viermi nematelminți, paraziți intestinali, fără tub digestiv, cu un rostru cefalic sau cu un fel de trompă cu cârlige; (la sg.) vierme din această clasă.
 

falia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. failler)

1. a (se) produce o falie, a (se) tăia, a (se) disloca.
 

falibil, -ă

Parte de vorbire:  adj. (desuet)  
Etimologie: (lat. fallibilis)

1. care este pasibil să eșueze, să se înșele sau să comită o greșeală; failibil.
2. (antonime) infailibil, infalibil.
 

falibilitate

Parte de vorbire:  s.f. (desuet)  
Etimologie: (cf. lat. fallibilitas)

1. posibilitatea de a eșua, de a cădea în eroare sau de a comite o greșeală; failibilitate.
2. (antonime) infalibilitate, infailibilitate.
 

falic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. phallique, lat. phalicus)

1. adj. care aparține cultului falusului.
2. s. f. pl. sărbători religioase la cinstea zeului Bacus.
 

fălicios, -oasă

Parte de vorbire:  adj. (regional)  
Etimologie: (fală + -icios)

1. care se fălește.
2. care face pe grozavul.
 

abrahiocefal

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. abrachiocéphale)

1. (med.) monstru care prezintă abrahiocefalie.
 

acantocefali

Parte de vorbire:  s.m. pl.  
Etimologie: (fr. acanthocéphales)

1. (zool.) clasă de viermi nematelminți, paraziți intestinali, fără tub digestiv, cu un rostru cefalic sau cu un fel de trompă cu cârlige; (la sg.) vierme din această clasă.
 

acantocefaloză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după engl. acanthocephaliasis)

1. boală parazită provocată de acantocefali.
 

acefal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. acéphale, lat. acephalus)

1. care prezintă acefalie.
2. (bot.) fără capitul floral; fără organ capituliform.
 

acefalie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. acéphalie)

1. lipsă a capului la unele animale inferioare.
2. monstruozitate, lipsa capului sau nedezvoltarea regiunii cefalice.
 

acrocefal, -ă

Parte de vorbire:  adj., s. m. f.  
Etimologie: (fr. acrocéphale)

1. (cel) care prezintă acrocefalie; oxicefal.