Dictionar

 

agamet

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (fr. agamète; gr. a - fără, gametes - germen)

1. element de reproducere asexuat (zoospor).
 

agamet

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT agameta
2. FR agamète
3. EN agamete
4. DE Agamet
5. RU araметa
6. HU agaméta, ivartalan szaporítósejt
 
 

anizogamet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anisogamète)

1. fiecare dintre cei doi gameți conjugați (femel și mascul), diferiți ca sex, structură, formă.
 
 
 

ADELF(O)-, -adelf, -adelfie

Parte de vorbire:  afix  
Etimologie: (fr., engl. adelph/o/-, -adelphe, -adelphie, cf. gr. adelphos)

1. „frate, concreștere, gamet”.
 
 

agametangiu

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. agamétange)

1. corp de fructificație în care se dezvoltă agameții.
 

agamic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. agamicus)

1. care nu produce gameți.
2. rezultat fără proces de fecundație.
3. rezultat pe cale asexuată; partenogenetic.
 

agamotrop, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. agamotrope, lat. agamotropus)

1. (biol.) care nu prezintă mișcări de atracție reciproce între gameții conjugați.
2. (bot.) fără mișcări gamotropice.
 

alelogeneză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. allélogenèse)

1. succesiune a două generații (sporofitică și gametofitică) în ciclul de dezvoltare a anumitor plante.