Dictionar

metrou

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. métro)

1. linie ferată urbană (subterană) electrificată; vehicul care circulă pe o astfel de linie; metropolitan.
 

deraia

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. dérailler)

1. (despre tren, tramvai, metrou) a sări de pe șine.
2. (fig.) a devia de la subiect, a divaga.
3. (p. ext.) a ieși din normal; a înnebuni, a se sminti.
 

interstație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (inter1- + staţie)

1. spațiu dintre stațiile de metrou pentru trecerea acestuia.
 

metropolitan, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. métropolitain)

1. adj. referitor la metropolă.
2. s. n. metrou.
 

ramă 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. rame)

1. convoi de vagoane de tren sau de metrou legate între ele.