revolver
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. revolver, germ. Revolver)
Etimologie: (fr. revolver, germ. Revolver)
1. armă de foc cu un butoiaș cilindric unde se țin cartușele, cu care se pot trage mai multe focuri fără a reîncărca.
2. ciocan pneumatic.
3. sistem-~ = dispozitiv care declanșează automat mișcările succesive ale unei piese de mașină.
4. strung-~ = strung universal la prelucrarea în serie a pieselor de formă complicată.