OK
X
scadență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. scadenza)
1.
termen
de
plată
pentru
o
datorie,
o
poliță,
o
obligație;
expirare
a
acestui
termen.
scadențar
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (it. scadenzario)
1.
registru
în
care
se
ține
evidența
scadențelor.
accept
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Akzept)
1.
înscris
prin
care
cineva
se
obligă
să
achite
o
datorie
la
scadență.
2.
acord,
aprobare.
arierat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. arriéré)
1.
adj.,
s.
n.
f.
înapoiat
mintal.
2.
adj.
(despre
un
împrumut,
o
sumă;
și
s.
f.
pl.)
restant,
nerambursat
la
scadență.
aval 2
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. aval)
1.
(fin.)
act
prin
care
cineva
garantează
plata
de
la
scadență
a
unei
cambii;
gir,
garanție.
bilet
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. billet, it. biglietto)
1.
scrisoare
scurtă.
2.
tabletă
(4).
3.
mic
imprimat
care
confirmă
un
drept
(la
un
spectacol,
de
călătorie
etc.).
4.
~
de
bancă
=
bancnotă;
~
de
(sau
la)
ordin
=
titlu
de
credit
prin
care
semnatarul
se
angajează
față
de
beneficiar
să
plătească
o
anumită
sumă
de
bani,
la
scadență;
cambie.
cupon
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. coupon)
1.
parte
a
unui
titlu
de
rentă,
a
unei
acțiuni
bancare
etc.
pentru
încasarea
dividentelor,
a
dobânzilor
la
scadență.
2.
parte
detașabilă
a
unui
bilet
care
conferă
deținătorului
un
anumit
drept.
3.
bucată
rămasă
dintr-un
val
de
pânză
sau
de
stofă.
disconta
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (germ. diskontieren)
1.
a
determina
valoarea
prezentă
a
unui
venit
viitor,
având
în
vedere
conjunctura
pieței,
evoluția
costurilor
etc.
2.
a
~
o
poliță
=
a
cumpăra
o
poliță
înainte
de
scadență.