solist, -ă
Parte de vorbire: adj.
Etimologie: (fr. soliste, it. solista)
Etimologie: (fr. soliste, it. solista)
1. cântăreț sau instrumentist care interpretează un solo sau partea cea mai importantă dintr-o piesă muzicală.
2. dansator care execută singur o piesă coregrafică sau deține rolul principal într-un ansamblu coregrafic.