cupolă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. coupole)

1. boltă semisferică a unui edificiu.
2. structură anatomică în formă de boltă.
3. parte boltită a unui cuirasat, a unei turele, parașute etc.
4. formă de teren semisferică, provenită din nivelarea unui inselberg.

astrodom

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. astrodôme, engl. astrodom)

1. cupolă transparentă a marilor aeroporturi.

dom 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. dôme, germ. Dom)

1. catedrală de mari proporții; cupola de deasupra a unui edificiu monumental.
2. structură geologică sau anatomică în formă de cupolă.
3. formă de cristal caracterizată prin existența a două fețe înclinate, simetrice.
4. recipient montat în partea superioară a unui cazan orizontal cu aburi.
5. acoperire metalică a unui sonar sau a altor aparate de pe fundul unei nave.
6. sferă de plastic care acoperă antena unui radiolocator.
7. (fig.) peșteră.

lanternou

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. lanterneau)

1. mică lanternă (3) pe acoperișul unei hale, pe cupola unui dom.

pandantiv

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pendentif)

1. bijuterie, piatră prețioasă rotundă sau ovală, care se poartă atârnată la gât.
2. porțiune triunghiulară a unei bolți sferice între arcele mari care susțin o cupolă sau o turlă.

planetariu

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. planétarium)

1. construcție specială în formă de cupolă, care reprezintă în interiorul ei sistemul planetar.

rotondă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. rotonde, it. rotonda)

1. sală mare circulară, cu acoperișul sferic, ca o cupolă, pentru expoziții, sport etc.
2. masă rotundă, dialog organizat pentru schimb de opinii într-o problemă de interes public.
3. platformă circulară pe care se dansează; ring.
4. pelerină largă, un fel de capă.