OK
X
deja
Parte de vorbire:
adv.
Etimologie: (fr. déjà)
1.
în
acest
(sau
acel)
moment,
încă
de
pe
acum(sau
de
pe
atunci).
déjà-vu
Parte de vorbire:
s.n. (franțuzism)
Etimologie: (fr. déjà-vu)
1.
fenomen
psihologic
în
care
subiectul
are
impresia
că
a
trăit
deja
într-o
manieră
identică
o
situație
prezentă
și
nouă.
dejalen
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (după engl. delaine)
1.
țesătură
fină
de
bumbac,
folosită
pentru
confecționarea
cămășilor
bărbătești,
a
bluzelor
etc.
anaforic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. anaphorique)
1.
(despre
cuvinte)
care
reia
o
noțiune,
o
idee
deja
exprimată.
apoplectic, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (fr. apoplectique)
1.
I.
(med.)
care
se
referă
la
apoplexie,
care
se
manifestă
prin
apoplexie;
care
indică
o
predispoziție
la
apoplexie.
2.
II.
persoană
care
prezintă
predispoziție
la
apoplexie,
care
suferă
sau
a
suferit
deja
unul
sau
mai
multe
atacuri;
(pop.)
damblagiu,
damblalău.
autoinfecție
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. auto-infection)
1.
infectare
cu
microbi
proprii.
2.
reinfectare
cu
un
agent
patogen
care
se
află
deja
în
organism.
autoinfestație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (auto1- + infestaţie)
1.
infestare
cu
forme
infecțioase
ale
unui
parazit
care
se
găsește
deja
în
organism.
comorație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (lat. commoratio, fr. commoration)
1.
insistență
asupra
unui
punct
sau
a
unei
chestiuni
deja
dezvoltate.
2.
figură
retorică
prin
folosirea
excesivă
a
conjuncțiilor
coordonatoare
și,
sau
în
propoziție;
epimonă.
deconstructor
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (de1- + constructor)
1.
cel
care
contribuie
la
distrugerea
a
ceva
deja
edificat.