Dictionar

morb

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. morbus)

1. boală.
2. ~ul lui Pott = tuberculoză la coloana vertebrală.
 
 

morbidețe

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. morbidezza, fr. morbidesse)

1. moliciune.
2. rafinament bolnăvicios; grație molatică excesivă.
 
 

morbific, -ă

Parte de vorbire:  adj. (înv.)  
Etimologie: (fr. morbifique, lat. morbificus)

1. care naștere la boli; care constituie sursă de boli; patogen.
 

MORBILI-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (lat. morbillus „erupție cutanată, rujeolă”)

1. „rujeolă, pojar”.
 

morbiliform, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. morbilliforme)

1. (medicină) se referă la erupții cutanate care arată ca rujeola.
 

adipoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adipose)

1. stare morbidă prin excesul de grăsime în țesuturi.
 

agromanie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. agromania)

1. impuls morbid de a trăi în solitudine, de a se retrage la țară.
 

arahnoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arachnose)

1. stare morbidă provocată de arahnide.
 

astenofobie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (engl. asthenophobia)

1. teamă excesivă și nemotivată de oboseală; frică morbidă de oboseală.
 

atimie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. athymie)

1. absență a manifestărilor afective, în schizofrenie.
2. (med.) absența emoției; impasibilitate morbidă.
 

bismutomanie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bismuthomanie)

1. obicei morbid de a ingera bismut în doze mari.