Dictionar

ofilire; veștejire

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT marcor
2. FR flétrissure; flétrissement
3. EN welting; fading
4. DE Verwelken
5. RU увядaние
6. HU hervadás, fonnyadás
 

ofilirea fuzariană a mazării

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT Fusarium oxysporum
2. FR flétrissement du pois
3. EN fusarium wilt of pea
4. DE Fusarium-Welke der Erbse
5. RU фузaриозное увядaнпе rорохa
6. HU borsó fuzáriumos tőhervadása, „János-napi” betegség
 

ofilirea și căderea plantulelor de crucifere

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT Pythium debaryanum
2. FR fonte des semis des cruciferes
3. EN damping-off of crucifers; bottom rot of crucifers; black leg of crucifers
4. DE Pythium-Fußkrankheit der Kreuzblütler; Umfallen der Kreuzblütler
5. RU питиозная „черная ножка” крестоцветных кцльтур
6. HU keresztesvirágúak gyökérpenésze
 

ofilit; veștejit; marcid

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT marcidus; languidus
2. FR flétri; fané
3. EN wilthered; wilted; shrunk; flaccid
4. DE welk; verwelkt
5. RU вялый; увядщий
6. HU elhervadt, elfonnyadt
 

ostracofili

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (ostraco- + -fil2)

1. pl. pești care depun icrele în cavitatea paleală a scoicilor.
 

acvariofil, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. aquariophile)

1. persoană care practică acvariofilia.
2. persoană are o pasiune pentru peștii și plantele de acvariu.
 

aerocartofilie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (aero- + cartofilie)

1. marcofilie care se ocupă cu ștampilele aplicate pe trimiterile poștale pe calea aerului.
 

algofobie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. algophobie)

1. teamă patologică și persistentă de durere, care este mai intensă decât în ​​mod normal.
2. (antonim) algofilie.
 

anemogamie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. anémogamie)

1. (botanică) un tip de polenizare care necesită acțiunea vântului; anemofilie.
 

anglofil, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.m.f.  
Etimologie: (fr. anglophile)

1. (persoană) care manifestă anglofilie; angloman, filoenglez.
2. (persoană) care iubește sau admiră foarte mult Anglia sau Marea Britanie.
3. (antonim) anglofob.
 

anglomanie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. anglomanie)

1. admirație exagerată față de englezi și de obiceiurile lor; anglofilie.