buchet
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. bouquet)
Etimologie: (fr. bouquet)
1. mănunchi de flori aranjate și legate împreună.
2. (p. ext.) grup de obiecte de același fel puse împreună; grup de compuneri (literare, muzicale) luate împreună.
3. grup de arbori de aceeași specie în cadrul unui arboret.
4. aromă specifică a unor băuturi și preparate din fructe și legume.
5. ansamblu din două-trei macarale pentru manevrele curente ale velelor.