Dictionar

abdominal, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. abdominal)

1. care se referă la abdomen, care aparține abdomenului; ventral.
2. cavitate ~ă = cavitate cuprinsă între pereții abdomenului; cavitatea abdomenului.
 

abdominalgie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abdominalgie)

1. (med.) durere care apare între piept și regiunea pelviană; durere abdominală.
 

ABDOMIN(O)-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr. abdomin/o/-, cf. lat. abdomen „pântece, abdomen”)

1. „abdomen, abdominal”.
 

abdominalgie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. abdominalgie)

1. (med.) durere care apare între piept și regiunea pelviană; durere abdominală.
 

abdominoscop

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. abdominoscope)

1. instrument în abdominoscopie pentru examinarea cavității și a organelor abdominale; peritoneoscop.
2. (var.) abdomenoscop.
 

antetracțiune

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. antétraction)

1. (med.) flexiune a corpului spre înainte provocată de contracția mușchilor abdominali.
 

ascită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. ascite)

1. (med.) acumulare de lichid în cavitatea peritoneală; hidropizie abdominală, (pop.) pungă de apă.
 

bazin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. bassin)

1. rezervor mare de apă, alimentat de la o sursă.
2. suprafață de apă în incinta unui port pentru staționarea navelor.
3. regiune de unde un curs de apă își adună afluenții.
4. regiune cu zăcăminte de minereuri.
5. vas din metal, piatră sau ceramică, conic ori în formă de calotă sferică.
6. element de arhitectură constând dintr-o cavitate prismatică sau cilindrică, destinată să conțină apă.
7. parte inferioară a cavității abdominale, între oasele iliace; pelvis.