antarctic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antarctique, lat. antarcticus)

1. se spune despre regiunile emisferei sudice situate între cercul polar de sud și Polul Sud; care se referă la aceste regiuni.
2. situat la Polul Sud; austral.
3. (antonim) arctic.

cavilă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (it. caviglia)

1. piesă la legarea de catarg a parâmelor care manevrează velele.
2. fiecare dintre mânerele fixate pe cercul cârmei, ca o prelungire a spițelor.

ciclită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. cyclite)

1. (med.) varietate de irită care afectează doar corpul ciliar; inflamația cercului ciliar.

circumferință

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. circonférence, lat. circumferentia)

1. cerc; lungimea cercului.
2. linie împrejmuitoare a unui corp rotund, a unui loc; perimetru.

cvadratrice

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. quadratrice)

1. curbă folosită la antici pentru cvadratura cercului.

cvadratură

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. quadrature)

1. (mat.) problema construirii unui pătrat cu o arie dată.
2. calculul unei integrale definite necesar, uneori pentru aflarea ariei unui domeniu plan mărginit de o curbă închisă.
3. ~a cercului = problema (nesoluționabilă) a construirii, cu rigla și compasul, a unui pătrat cu aria egală cu a unui cerc dat; (fig.) problemă imposibil de rezolvat.
4. (astr.) poziție aparentă în care doi aștri priviți de pe Pământ au o diferență de longitudine de 90º.
5. (pl.) fazele primului și ultimului pătrar al Lunii.