Dictionar

androginie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. androgynie)

1. starea androginului, a celui sau a celei care deține ambele sexe; hermafroditism.
2. prezența caracterelor sexuale secundare feminine la un individ de sex masculin; pseudohermafroditism parțial la bărbați.
3. starea unei plante care se poate reproduce singură; bisexualitate.
 

apareunie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apareunie)

1. incapacitate a copulației, datorită unei malformații a organelor genitale feminine.
 

bisexualitate

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. bisexualité)

1. caracteristică a plantelor și animalelor bisexuate; hermafroditism, androginie.
2. caracterul unei persoane atât heterosexuale, cât și homosexuale, care are relații bisexuale.
3. (psihanaliză) teorie conform căreia fiecare ființă umană are prin constituție atât dispoziții sexuale masculine, cât și feminine.
 

efemina

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. éffeminer, lat. effeminare)

1. a face să devină, a deveni asemănător, psihologic sau fizic, cu o femeie; a (se) deviriliza; (fig.) a (se) moleși, a (se) înmuia.
2. (despre homosexuali) a adopta habitudini feminine.
 

excizie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. excision, lat. excisio)

1. extirpare a unei porțiuni de țesut sau organ.
2. îndepărtare totală sau parțială a organelor genitale externe feminine; mutilare genitală feminină.
3. (tehn.) tăiere, scoatere a unui fragment dintr-un material sau dintr-o piesă.
4. (var.) (înv.) escizie, exciziune.
 

feminism 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. féminisme)

1. dezvoltarea la bărbat a caracterelor sexuale secundare feminine.