OK
X
fermenticid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (it. fermenticida)
1.
(substanță)
care
oprește
activitatea
fermenților.
activator, -oare
Parte de vorbire:
adj., s.
Etimologie: (fr. activateur)
1.
adj.,
s.
m.
(substanță)
care,
adăugată
unui
catalizator,
unui
material,
le
intensifică
activitatea;
activant.
2.
s.
m.
microelement
din
structura
materiei
vii,
cu
rol
de
activare
a
fermenților.
3.
substanță
care
activează
fermenții
inactivi
sau
stimulează
dezvoltarea
unor
organe
sau
țesuturi
embrionare.
antiferment
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. antiferment)
1.
substanță
care
împiedică
acțiunea
fermenților;
antienzimă.
2.
anticorp
capabil
să
neutralizeze
în
mod
specific
activitatea
diastatică
a
unui
ferment.
autoclazie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. autoclasis)
1.
topire
a
unui
țesut
organic
prin
fermenți
proprii.
fermentat
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fermenta)
1.
faptul
de
a
fermenta;
fermentare,
fermentație.
2.
ansamblul
fenomenelor
de
descompunere
rezultate
din
acțiunea
fermenților
asupra
anumitor
materii
organice.
fermentație
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. fermentation, lat. fermentatio)
1.
proces
biochimic
de
transformare
a
materiei
organice
în
noi
substanțe,
sub
influența
fermenților.
2.
substanță
fermentată.
fermenticid, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (it. fermenticida)
1.
(substanță)
care
oprește
activitatea
fermenților.