Dictionar

imperial, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. impérial, lat. imperialis)

1. adj. referitor la împărat, la imperiu; împărătesc.
2. s. f. etaj al unor vehicule pentru transportul în comun al călătorilor.
 
 
 

antantă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. entente)

1. denumire dată unor alianțe politico-militare dintre state imperialiste.
2. înțelegere, alianță.
 
 

antiimperialist, -ă

Parte de vorbire:  adj., s. m. f.  
Etimologie: (după rus. antiimperialisticeskii)

1. (cel) împotriva imperialismului.
 
 

arhiduce

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. archiduc, lat. archidux)

1. titlu purtat de prinții fostei case imperiale a Austriei.
 

arhiducesă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. archiduchesse, it. arciduchessa)

1. titlu purtat de prințesele fostei case imperiale a Austriei.