acordor 1

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accordeur)

1. specialist în acordarea instrumentelor muzicale.

acordor 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. accordoir)

1. unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale.

alpaca 2

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (germ. Alpaka)

1. aliaj inoxidabil de cupru, nichel și zinc, folosit la fabricarea tacâmurilor, a instrumentelor medicale etc.; argentan.

arpentaj

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. arpentage)

1. întocmire a planurilor topografice cu ajutorul instrumentelor de măsurat lungimi.
2. tehnica măsurării și evaluării suprafețelor de teren.

asepsie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. asepsie)

1. absență a germenilor microbieni.
2. sterilizare a instrumentelor și utilajelor chirurgicale.

baterie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. batterie, it. batteria)

1. subunitate de artilerie, dintr-un număr variabil de plutoane, tunuri, rachete etc.
2. terasament care protejează tunurile în poziție de tragere.
3. ansamblul tunurilor de același calibru de pe o navă.
4. ansamblu de aparate, dispozitive, piese, legate între ele, care îndeplinesc aceeași operație.
5. ~ electrică = ansamblu de mai multe pile sau acumulatoare electrice; ~ solară = grup de celule fotoelectrice care transformă energia solară în energie electrică.
6. vas cu gheață pentru a răci vinul și sifonul din sticle; frapieră.
7. grupul instrumentelor de percuție într-o orchestră.
8. ~ de teste = ansamblu de teste care vizează un anume aspect al structurii psihologice a cuiva.
9. ansamblu de cuști metalice suprapuse, pentru întreținerea păsărilor, purceilor sau iepurilor de casă.