Dictionar

internet

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (amer. internet)

1. rețea informatică mondială între computere conectate la diferite rețele locale.
 

comerț

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. commerce, lat. commercium, it. commercio)

1. schimb de produse prin vânzare - cumpărare; ramură a economiei în cadrul căreia se desfășoară circulația mărfurilor.
2. cameră de ~ = asociație legal constituită în vederea promovării schimburilor comerciale; ~ electronic = comerț făcut prin Internet.
3. (var.) (înv.) comers.
 

difuzabil, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (difuza + -bil, cf. fr. diffusable)

1. care poate fi difuzat (la radio, pe internet, în cadrul unei organizații et cetera).
2. (despre substanțe) care difuzează în masa altei substanțe; (înv.) difuzibil.
 

multicanal

Parte de vorbire:  adj. inv.  
Etimologie: (fr. multicanal)

1. (tehn.) care are mai multe canale sau care poate detecta mai multe canale.
2. (marketing) care utilizează mai multe mijloace de distribuție, cum ar fi telefonul sau internetul.
 

off-line

Parte de vorbire:  adj. invar., adv.  
Etimologie: (engl. off-line)

1. deconectat de la o rețea (rețea electrică, internet etc.).
2. (var.) offline.
3. (antonime) online, on-line.
 

on-line

Parte de vorbire:  adj. invar., adv.  
Etimologie: (engl. on-line)

1. (inform.) disponibil printr-o rețea de calculatoare, prin internet.
2. (inform.) conectat activ la internet sau la un alt serviciu de comunicații.
3. (var.) online.
4. (antonime) offline, off-line.
 

site

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. site)

1. spațiu în care sunt situate informații pe rețeaua de internet.