OK
X
mitoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: ( fr. mitose)
1.
mod
de
înmulțire
a
celulelor
vii,
prin
transformări
în
structura
nucleului,
care
se
divide
indirect;
cariochineză.
amitoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. amitose)
1.
diviziune
celulară
directă,
fără
cromozomi;
sciziparitate.
amitoză
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
amitosis
2.
FR
amitose
3.
EN
amitosis
4.
DE
Amitose;
direkte
Zellteilung
5.
RU
aмитоз
6.
HU
amitózis,
közvetlen
sejtosztódás
cariomitoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. caryomitose)
1.
totalitatea
modificărilor
suferite
de
nucleu
în
cariochinezi.
endomitoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. endomitosis)
1.
duplicare
a
cromozomilor
fără
diviziune
nucleară
(și
celulară).
eumitoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. eumitose)
1.
mitoză
tipică,
cu
diferențierea
netă
a
cromozomilor.
mitoză; cariocineză tipică
Parte de vorbire:
Traducere
Etimologie:
1.
LAT
mitosis;
carykinesis
2.
FR
mitose;
caryocinèse
3.
EN
mitosis;
karyokinesis
4.
DE
Mitose;
Karyokinese;
indirekte
Zellteilung
5.
RU
митоз;
кaриокинез
6.
HU
mitózis;
kariokinézis,
számtartó
sejtmagosztódás,
közvetett
sejtmagosztódás
antimitotic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. antimitotique)
1.
(substanță,
factor)
care
împiedică
mitoza.
2.
(medicament)
în
tratamentul
unor
forme
de
cancer.
cariochineză
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. caryocinèse)
1.
(biol.)
procesul
prin
care
nucleul
celular
se
divide;
mitoză.
2.
(var.)
cariocineză.
centrozom
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. centrosome)
1.
organit
citoplasmatic
în
centrul
celulei,
care
intervine
în
mitoză.
citogenetic, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. cytogénétique)
1.
adj.
referitor
la
citogenetică.
2.
s.
f.
ramură
a
geneticii
care
studiază
structura
și
comportamentul
cromozomilor
în
mitoză
și
meioză.
diviziune
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. divizion, lat. divisio)
1.
împărțire;
separare,
divizare.
2.
~a
muncii
=
împărțire
a
unui
proces
de
producție
în
mai
multe
operații
specializate.
3.
operație
logică
de
împărțire
a
genului
în
speciile
sale.
4.
(biol.)
~
celulară
=
mod
de
înmulțire
a
celulelor
prin
mitoză
și
meioză.
5.
parte,
fragment,
fracțiune.
6.
linioară
pe
o
scară
funcțională
sau
pe
cadranul
unui
instrument
de
măsură;
intervalul
sau
valoarea
intervalului
dintre
două
astfel
de
linioare.
eumitoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. eumitose)
1.
mitoză
tipică,
cu
diferențierea
netă
a
cromozomilor.