OK
X
pana
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. paner)
1.
a
trece
prin
făină,
ou
și
pesmet
cașcavalul,
carnea,
legumele
și
a
le
prăji
în
grăsime.
pană
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. panne)
1.
nefuncționare
accidentală
a
unei
mașini,
a
unui
autovehicul.
2.
a
rămâne
în
~
=
a
fi
împiedicat
într-o
activitate,
a
se
găsi
într-o
situație
(materială)
jenantă.
3.
poziție
a
unei
nave
cu
pânze
care
nu
înaintează,
având
velele
orientate
invers,
astfel
încât
efectul
vântului
se
anulează.
4.
grindă
longitudinală
rezemată
pe
elementele
transversale
de
rezistență
ale
acoperișului.
campană
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. campane, lat., it. campana, clopot)
1.
capitel
al
unei
coloane
corintice
sau
dorice.
2.
construcție
de
metal
în
formă
de
clopot,
care
leagă
camera
de
lucru
a
unui
cheson
(3)
cu
exteriorul;
ecluză
(2)
cu
aer
comprimat.
3.
(muz.;
pl.)
instrument
de
percuție
din
metal,
în
formă
de
cupă
răsturnată,
pusă
în
vibrație
prin
lovirea
cu
un
ciocan
de
lemn;
clopote.
depana
Parte de vorbire:
vb.
Etimologie: (fr. dépanner)
1.
a
înlătura,
a
repara
o
pană
la
un
autovehicul,
la
o
mașină.
panaceu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. panacée, lat. panacea, gr. panakeia)
1.
medicament
despre
care
se
credea
că
ar
putea
să
vindece
orice
boală;
leac,
remediu
universal.
panadă
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. panade)
1.
supă
falsă
dintr-o
fiertură
de
pâine,
unt
și
lapte.
panafrican, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. panafricain)
1.
referitor
la
unitatea
popoarelor
din
Africa.
panafricanism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. panafricanisme)
1.
doctrină
politică
de
luptă
revoluționar-democratică
și
progresistă
pentru
unitatea
și
solidaritatea
popoarelor
africane.
ablațiune
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. ablation, lat. ablatio)
1.
îndepărtare
chirurgicală
din
corpul
uman
(o
tumoare,
un
calcul,
un
organ
bolnav);
exereză,
extirpare.
2.
transportare
a
materialelor
rezultate
din
dezagregarea
rocilor.
3.
reducere
a
masei
unui
ghețar
sau
a
zăpezii
prin
topire
și
evaporare.
4.
fenomen
fizic
în
urma
căruia
un
meteorit,
satelit
etc.,
pierde
din
substanță
din
cauza
încălzirii
sale
până
la
incandescență.
abnegație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abnégation, lat. abnegatio)
1.
devotament
dus
până
la
sacrificiu;
abnegare.
2.
devotament
până
la
jertfire
de
sine
față
de
o
cauză
sau
de
o
persoană.
3.
sacrificiu
voluntar;
renunțare
voluntară
la
ceva
scump;
abandonare,
renunțare.
ad quem
Parte de vorbire:
loc. adj.
Etimologie: (lat. ad quem)
1.
(despre
termenul
unei
amânări)
până
la
care.
alchimist
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr. alchimiste)
1.
practicant
al
alchimiei
(practică
de
cercetare
în
vogă
în
Evul
Mediu
și
care
s-a
dezvoltat
în
cele
din
urmă
în
chimie)
care
își
petrecea
viața
căutând
un
elixir
al
nemuririi,
un
panaceu
universal
și/sau
o
piatră
filozofală
capabilă
să
transmute
metalele
comune
în
aur.
2.
(var.)
(înv.)
alhimist.
algor
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (lat. algor)
1.
(med.)
senzație
de
frig.
2.
(med.)
~
mortis
=
procesul
fizico-biologic
de
reducere
a
temperaturii
corpului
după
moarte,
până
atinge
temperatura
mediului
înconjurător.
aluviu
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (lat., fr. alluvium)
1.
perioadă
geologică
din
cuaternarul
superior,
începând
de
la
retragerea
ghețarilor
până
în
zilele
noastre;
holocen.