Dictionar

ianuarie

Parte de vorbire:  s.m.  
Etimologie: (lat. januarius)

1. prima lună a anului în calendarul gregorian, care are 31 de zile; (pop.) cărindar, (pop.) gerar, (înv.) ghenarie.
 

calendaristic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (calendar + -istic)

1. referitor la calendar; făcut potrivit calendarului.
2. an ~ = perioadă de timp de 12 luni, cuprinsă între 1 ianuarie și 31 decembrie (are 365 de zile sau 366 de zile la fiecare 4 ani).
3. plan de muncă ~ = plan de muncă alcătuit pe zile și săptămâni.
 

Capricorn

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. capricorne, lat. capricornus)

1. constelație din emisfera australă.
2. zodia C~ului = a unsprezecea dintre cele 12 zodii (22 decembrie - 22 ianuarie), reprezentată printr-un țap.
 

epactă

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. épacte, cf. grec. ἐπακταί „[zile] adăugate”)

1. număr de zile care trebuie adăugat unui an lunar pentru a-l face să concorde cu anul solar; utilizarea sa principală este în determinarea datei de Paște.
2. vârsta în zile a lunii la 1 ianuarie, ziua când ea este nouă, fiind notată cu zero; (înv.) temelie.
3. (var.) epahtă.
 

nivoză

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. nivôse)

1. a patra lună a calendarului republican francez (21 decembrie - 19 ianuarie).
 

pluviose

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. pluviôse)

1. (istorie) a cincea lună din calendarul republican francez (20 ianuarie - 19 februarie).
 

tecle

Parte de vorbire:  s.f. pl. (Muntenia)  
Etimologie: (Tecla)

1. (expr.) ~le berbecilor = sărbătoare religioasă creștină care se ține în septembrie sau în ianuarie de către proprietarii de oi.
2. (var.) (reg.) ticle.