OK
X
zugrăviță
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (zugrav + -iță)
1.
femeie
care
a
îmbrățișat
meseria
de
zugrav;
femeie-zugrav.
2.
(regional)
femeie
specializată
în
ornamentarea
crucilor
(cu
picturi).
aerograf
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. áerographe)
1.
pulverizator
cu
care
se
stropesc
culori
lichide
peste
un
desen,
o
zugrăveală
etc.
arcatură
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. arcature)
1.
șir
de
mici
arcade
decorative
zugrăvite
pe
un
zid.
bronz
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. bronze)
1.
aliaj
de
cupru
cu
alte
metale,
mai
dur
și
mai
rezistent
decât
cuprul.
2.
(fig.)
de
~
=
a)
dens,
solid;
b)
masiv
și
opac;
caracter
de
~
=
caracter
tare.
3.
(p.
ext.)
obiect
de
artă
din
bronz.
4.
pigment
metalic
galben
(sau
alb),
folosit
pentru
vopsit
obiecte,
la
zugrăveli
etc.
egrenaj
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. égrenage)
1.
acțiunea
de
a
egrena
și
rezultatul
ei;
egrenare,
egrenat.
2.
îndepărtare
a
asperităților
rezultate
din
aplicarea
sau
pulverizarea
vopselei;
îndepărtare
a
urmelor
de
ipsos
înainte
de
a
zugrăvi.
3.
acțiunea
de
a
separa
materialele
textile
vegetale
de
semințe.
hipotipoză
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. hypotypose, gr. hypotyposis)
1.
figură
de
stil,
constând
în
zugrăvirea
vie,
printr-o
acumulare
gradată
de
epitete,
a
unei
întâmplări,
a
unui
obiect.
picarism
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. picarisme)
1.
tendință
în
literatura
spaniolă
de
a
zugrăvi
personaje
ca
aventurieri,
cerșetori,
intriganți,
declasați
etc.