Dictionar

aerotermodinamică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aérothermodynamique)

1. știință care studiază fenomenele calorice provocate de scurgerile aerodinamice la viteze supersonice.
 

biodinamică

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT biodynamica
2. FR biodynamique
3. EN biodynamics
4. DE Biodynamik
5. RU биодинaмикa
6. HU biodinamika
 

cromodinamică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (cromo1- + dinamică)

1. teorie recentă din fizica particulelor elementare.
 

elastodinamică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. élastodynamique)

1. parte a elastomecanicii care studiază vibrațiile elastice ale corpurilor solide deformabile, ținând seama de cauzele care le produc.
 

magnetoaerodinamică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. magnétoaérodynamique)

1. ramură a fizicii care studiază curgerea gazelor ionizate la temperatură înaltă, supuse uniui câmp magnetic.
 

pirodinamică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. pyrodynamique)

1. parte a dinamicii care studiază modul de acțiune a pulberii în gurile de foc.
 

aerodinam

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (aerodinamic)

1. tren automotor cu formă aerodinamică.
 

aerodinamic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aérodynamique)

1. adj. referitor la aerodinamică.
2. (despre vehicule sau profilul lor) construit în așa fel, încât să întâmpine la înaintare o rezistență minimă la frecarea cu aerul.
3. s. f. ramură a mecanicii fluidelor care studiază mișcarea corpurilor într-un mediu gazos.
 

aerodinamician, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. aérodynamicien)

1. specialist în aerodinamică.
2. (aeronautică) inginer care proiectează, dezvoltă și îmbunătățește profilurile vehiculelor propulsate în spațiul aerian.
 

aerofrână

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (după fr. aérofrein)

1. (tehnologie) dispozitiv de frânare care utilizează rezistența pe care aerul o opune înaintării; frână aerodinamică.
 

aerotermic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. aérothermique)

1. referitor la aerodinamică și termodinamică.
 

autosport

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (auto2 +sport)

1. autoturism cu caroseria aerodinamică și motor puternic pentru viteze mari.