cosmic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. cosmique, lat. cosmicus)

1. referitor la cosmos, din cosmos; universal.
2. raze ~e = radiații ionizate cu o mare putere penetrantă, care străbat atmosfera în direcție aproape verticală; spațiu ~ = spațiu interplanetar; radiație ~ă = radiație corpusculară și electromagnetică din spațiul cosmic.
3. (fig.) de proporții fantastice.

ionofon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ionophone)

1. dispozitiv radiofonic care transformă direct energia electromagnetică în unde sonore, prin oscilațiile unei coloane de gaze ionizate.

ionogramă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ionogramme)

1. rezultat al studiului elementelor ionizate din plasma sângelui.
2. oscilogramă ridicată de o stațiune ionosferică indicând înălțimea aparentă de reflexie a undelor în funcție de frecvență.

ionometru

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. ionomètre)

1. instrument pentru determinarea intensității unei radiații ionizate.
2. aparat cu care se determină concentrația în ioni de hidrogen a unei soluții.

magnetoaerodinamică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. magnétoaérodynamique)

1. ramură a fizicii care studiază curgerea gazelor ionizate la temperatură înaltă, supuse uniui câmp magnetic.

monitor 2

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (engl. monitor)

1. (telec.) receptor, difuzor sau alt aparat pentru a controla calitatea emisiunilor de radio și televiziune.
2. (inform.) program de control care permite supravegherea mai multor programe fără legătură între ele, într-un ordinator.
3. (tehn.) aparat care dirijează, coordonează sau supraveghează.
4. ~ cardiac = aparat automatic care supraveghează activitatea inimii.
5. aparat de control sau de semnalizare a radiațiilor ionizate; dozimetru de control.
6. supervizor.