Dictionar

Rezultate principale (Universal.):

Universal

Parte de vorbire: Traducere
Origine:

1. LAT universalis

2. FR universel

3. EN universal; general

4. DE allgemein; universal

5. RU универсaльный; общий

6. HU általános, egyetemes


Rezultate secundare (Universal.):

Universal, -ă

Parte de vorbire: adj., s.
Origine: (fr. univesel, lat. universalis)

1. adj. care se extinde la întregul univers, care cuprinde tot ce există.

2. comun unei totalități cuprinzătoare de entități; general.

3. (log.; despre judecăți) al cărei predicat se referă la întreaga sferă a subiectului.

4. mondial.

5. care posedă cunoștințe din toate domeniile, care are o cultură generală vastă.

6. (despre unelte, aparate) care poate fi folosit la mai multe operații.

7. s. n. mandrină de strung.


Universalii

Parte de vorbire: s.
Origine: (lat. universalia)

1. (fil.) denumire dată de scolastici noţiunilor generale.


Universalism

Parte de vorbire: s.n.
Origine: (fr. universalisme)

1. universalitate.

2. denumire dată teoriilor filozofice care afirmă existenţa unei realităţi ca un tot unit, universal.

3. direcţie idealistă în etică care promovează ideea unei morale unice, general-umane, în cadrul societăţii.


Universalist, -ă

Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. universaliste)

1. (adept) al universalismului (2).


Universalitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. universalité, lat. universalitas)

1. caracterul a ceea ce este universal; universalism.

2. totalitate, generalitate.

3. (jur.) caracter al acelor reguli care se aplică fără nici o discriminare și în mod egal în toate statele.

4. caracterul unei organizații internaționale de a fi deschisă tuturor statelor lumii care-i acceptă statutul.


Universaliza

Parte de vorbire: vb.
Origine: (fr. universaliser)

1. a face ceva devină universal, a răspândi în întreaga lume.

2. (log.) a considera sub aspect universal, a generaliza.


Arhetip

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. archétype, lat. archetypum)

1. (fil.; la Platon) modelul prim, iniţial, ideal al obiectelor sensibile, considerate ca reprezentări imperfecte şi copii ale sale.

2. fiecare din modulii ancestrali universali ai intuiţiei şi intelectului care apar, potrivit psihologiei abisale, în vis şi în mituri.

3. tip originar, prim.

4. original (manuscris, operă) după care se fac reproduceri.


Atracţie

Parte de vorbire: s.f.
Origine: (fr. attraction, lat. attractio)

1. înclinaţie puternică spre cineva sau ceva.

2. farmec.

3. tendinţă de apropiere a două elemente lingvistice.

4. (fiz.) forţă care tinde apropie corpurile.

5. ~ universală = proprietate a tuturor corpurilor din univers de a se atrage reciproc; gravitaţie.

6. (pl.) distracţie, petrecere, amuzament.

7. număr de ~ = număr din programul unui varieteu, al unui circ.


Categoremă

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catégorème)

1. (log.; la Aristotel) noţiune universală care serveşte la stabilirea unor relaţii între lucruri.


Catolicitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. catholicité)

1. caracter catolic, universal.

2. totalitatea credincioşilor catolici.


Cauzalitate

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. causalité)

1. interacţiunea dintre cauză şi efect, una dintre principalele forme ale conexiunii universale a fenomenelor.


Clasicism

Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. classicisme)

1. atitudine estetică fundamentală, ca-racterizată prin tendinţa de a observa fenomenele în lumina universalului şi de a închega într-un sistem stabil, armonios şi proporţional, elementele frumosului în conformitate cu anumite norme, tinzând spre un tip ideal, senin şi echilibrat al perfecţiunii formelor, care caracterizează cultura antichităţii greco-latine şi alte momente ale diverselor culturi dominate.

2. curent în arta şi literatura europeană din sec. XVII-XVIII caracterizat prin imitarea modelelor antichităţii greco-latine, prin supremaţia principiilor morale, prin triumful raţiunii asupra sentimentelor şi fanteziei, prin cultul pentru adevăr şi natural, prin respectarea strictă a anumitor reguli, prin ordine, echilibru şi claritate.

3. perioadă în istoria culturii universale şi naţionale ale cărei creaţii reprezintă maximum de realizare artistică şi modele demne de urmat.