Dictionar

excitabilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. excitabilité)

1. capacitate a materiei vii de a reacționa în mod special la stimuli.
 

excitabilitate

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT excitabilitas
2. FR excitabilité
3. EN excitability
4. DE Reizbarkeit
5. RU возбуждaемость
6. HU ingerlékenység, ingerelhetőség
 

hiperexcitabilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hyperexcitabilité)

1. excitabilitate excesivă.
 

inexcitabilitate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. inexcitabilité)

1. lipsă de excitabilitate.
 

BATMO-

Parte de vorbire:  prefix  
Etimologie: (fr., engl. bathmo-, cf. gr. bathmos „treaptă, prag, grad”)

1. „excitabilitate”.
 

batmotrop, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. bathmotrope)

1. referitor la excitabilitatea fibrei musculare; batmotropic.
 

cronaxie

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. chronaxie)

1. timpul fiziologic caracteristic de excitabilitate a fiecărui organ sau țesut; (spec.) durata minimă de acțiune a unui curent electric, necesar pentru ca substratul excitat să atingă pragul de răspuns.
 

cronaximetrie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. chronaximétrie)

1. (fiziologie) metodă folosită în fiziologie pentru a studia caracteristicile electrice ale celulelor, în special excitabilitatea acestora; măsurare a cronaxiei.
 

electrodiagnostic

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. électrodiagnostic)

1. diagnostic prin excitabilitatea organismului la curenți electrici.
 

eretism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. éréthisme, gr. erethismos)

1. excitație a sistemului nervos senzitiv.
2. ~ cardiac = stare de hiperexcitabilitate cardiacă, la tineri, care se manifestă prin puls rapid și neregulat.
3. (fig.) exaltare violentă a unei pasiuni.