Dictionar

 

foileta

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. feuilleter)

1. a răsfoi, a frunzări (o carte).
 
 

foiletonism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. feuilletonisme)

1. arta, știința foiletoanelor.
 

foiletonist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. feuilletoniste)

1. cel care, colaborând cu un ziar, scrie de obicei un foileton.
2. persoană care scrie un roman-foileton.
 

foiletonistic, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (foileton + -istic/ă/)

1. adj. (scris) în genul foiletonului.
2. s. f. arta de a scrie foiletoane.
3. totalitatea foiletoanelor.
 

adenie

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. adénie)

1. (med.) proliferarea țesutului limfoid în ganglioni; limfadenie.
 

adenofaringită

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. adénopharyngite)

1. inflamație a țesutului limfoid al faringelui.
 

anopistograf, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. anopistographe)

1. (text) scris, tipărit pe o singură față a foii.
 

antitific, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. antityphique)

1. (medicament) care combate febra tifoidă.
 
 

aventurin

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aventurine)

1. varietate de cuarț cu numeroase foițe de mică galbenă sau verzuie, care reflectă lumina.