Dictionar

continuu; neîntrerupt; nefragmentat

Parte de vorbire:  Traducere  
Etimologie:

1. LAT continuus
2. FR continu; non interrompu
3. EN continuous; uninterrupted
4. DE fortlaufend; ununterbrochen; kontinuierlich
5. RU сплошной; непрерывный
6. HU folytonos, szakadatlan, folyamatos, folytatólagos; megszakítás nélküli
 

fragmentat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (vb. fragmenta)

1. împărțit în bucăți; îmbucătățit.
 

fragmentație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. fragmentation)

1. acțiunea de a fragmenta și rezultatul ei; acțiunea de împărțire sau divizare în fragmente; fragmentare.
2. proces prin care un obiect este împărțit într-un număr mare de bucăți mici.
3. (var.) fragmentațiune.
4. (antonime) asamblare, defragmentare.
 

fragmentație

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. fragmentation)

1. acțiunea de a fragmenta și rezultatul ei; acțiunea de împărțire sau divizare în fragmente; fragmentare.
2. proces prin care un obiect este împărțit într-un număr mare de bucăți mici.
3. (var.) fragmentațiune.
4. (antonime) asamblare, defragmentare.
 

lomentă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. lomentum)

1. fruct-păstaie fragmentat prin gâtuiri, care la maturitate se dezarticulează, eliberând semințele.
 

micodermă

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. mycoderme)

1. ciupercă filamentoasă, cu aspect fragmentat, care veghează pe suprafața băuturilor fermentate sau dulci.
 

schistocit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. schistocyte)

1. (med.) termen general pentru o globulă roșie fragmentată care poate lua diferite forme; schizocit.
 

schizocit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. schizocyte)

1. hematie fragmentată; schistocit.
 

îmbucătățit, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (vb. îmbucătăți)

1. care este divizat în bucăți; fracționat, fragmentat.