Dictionar

abraziv, -ă

Parte de vorbire:  adj., s.n. (pl. -e), s.m. (pl. -i)  
Etimologie: (fr. abrasif)

1. (corp, material dur) care are proprietatea de a roade prin frecare.
2. (material) care, sub formă de granule, are însușirea de a tăia așchii dintr-un corp metalic sau ceramic.
 

afanit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. aphanite)

1. rocă cu granule fine, cu o contextură compactă.
 

agitator, -oare

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (fr. agitateur)

1. dispozitiv mecanic servind la amestecarea lichidelor, la activarea transmiterii de căldură.
2. dispozitiv servind la punerea în mișcare a granulelor unui material.
 

agranulocit

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. agranulocyte)

1. (biochimie) globulă albă care are puține granule citoplasmatice și o cantitate limitată de citoplasmă (spre deosebire de granulocit); leucocită negranulată.
 

aleurit

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. aleurite)

1. rocă sedimentară detritică, formată din granule foarte mici de minerale, de roci.
2. fragment dintr-un astfel de sediment.
 

amidon

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. amidon)

1. polizaharidă naturală, substanță de rezervă în plante, sub formă de granule.