Dictionar

himenoptere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hyménoptères)

1. ordin de insecte cu metamorfoza completă, cu două perechi de aripi membranoase, transparente și foarte fine, femela având un organ în formă de ac, cu venin.
 

aculeat, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (lat. aculeatus, /II/ fr. aculéates)

1. adj. (bot.) prevăzut cu țepi; ghimpos, țepos.
2. (bot) aculeiform.
3. (despre insecte) care are ac.
4. s. f. pl. subordin de himenoptere prevăzute cu ac: albina.
 

apide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. apidés)

1. familie de insecte himenoptere: albinele, bondarii etc.
 

calcidide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. calcidides)

1. pl. familie de insecte himenoptere mici, viu colorate, ale căror larve trăiesc ca paraziți în ouăle și în larvele unor insecte dăunătoare.
 

entomofag, -ă

Parte de vorbire:  I. adj., II. s.m.f., III. s.n. pl.  
Etimologie: (fr. entomophage/s/)

1. I. (zool.) se referă la un animal care mănâncă insecte sau la o dietă constând din insecte; insectivor.
2. II. animal care mănâncă insecte.
3. III. (zool.) grup de insecte himenoptere care devorează alte insecte.
 

formicide

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. formicidés)

1. familie de insecte himenoptere: furnicile.
 

heteroptere

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. hétéroptères)

1. ordin de insecte himenoptere care au prima pereche de aripi chitinoase la bază și membranoase în rest, iar a doua pereche în întregime membranoase; hemiptere.