Rezultate secundare (Infectare,):
Parte de vorbire: s.f.
Origine: (din supra- + infectare, după fr. surinfection)
1. (med.) infectare adăugată alteia; infecție suplimentară care apare în timpul bolilor infecțioase; superinfecție, suprainfecție.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. atomiseur)
1. aparat pentru pulverizarea fină a unui lichid, la dezinfectare, vopsit etc.; atomizator.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. auto-infection)
1. infectare cu microbi proprii.
Parte de vorbire: adj., s.m.
Origine: (fr. détergent)
1. (substanţă, amestec) care serveşte ca agent de spălare şi dezinfectare.
2. (produs) capabil să dizolve sau să elimine impuritățile.
Parte de vorbire: adj.
Origine: (fr. désinfectant)
1. (substanţă) care serveşte la dezinfectare.
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. désinfection)
Parte de vorbire: s.
Origine: (fr. étuve)
1. aparat, încăpere în care se produce o temperatură ridicată, pentru dezinfectare, sterilizare etc.