OK
X
intransigență
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. intransigeance, it. intransigenza)
1.
atitudine
necruțătoare,
refuz
al
compromisurilor.
ayatolah
Parte de vorbire:
s.m.
Etimologie: (fr., engl. ayatollah)
1.
unul
dintre
cele
mai
înalte
titluri
acordate
unui
membru
al
clerului
șiit;
șef
al
religiei
mahomedane
șiite;
(fig.)
despot.
2.
persoană
deosebit
de
intransigentă
pe
un
anumit
subiect.
3.
(var.)
ayatollah.
inflexibilitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. inflexibilité)
1.
calitatea
a
ceea
ce
este
inflexibil.
2.
(fig.)
fermitate,
tărie,
intransigență.
radicalist, -ă
Parte de vorbire:
I. adj., II. s.m.f.
Etimologie: (germ. Radikalist)
1.
I.
referitor
la
radicalism;
care
adoptă
radicalismul.
2.
se
spune
despre
o
persoană,
atitudine
etc.
care
nu
acceptă
niciun
compromis.
3.
II.
adept
al
radicalismului.
4.
persoană
foarte
intransigentă,
care
nu
acceptă
niciun
compromis.
verticalitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. verticalité)
1.
poziție
verticală;
însușirea
de
a
fi
vertical.
2.
(fig.)
intransigență.