Dictionar

escamota

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. escamoter)

1. a face dispară ceva pe nesimțite.
2. (fig.) a ascunde, a denatura, a falsifica.
3. a introduce trenul de aterizare al unui avion, în timpul zborului.
 
 

insinua

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. insinuer, lat. insinuare)

1. tr. a strecura, a sugera cu dibăcie o idee, o aluzie răutăcioasă, calomnioasă etc.
2. tr., refl. a (se) infiltra pe nesimțite, a (se) strecura.
 
 
 

pânditor

Parte de vorbire:  adv.  
Etimologie: (pândi + -tor)

1. pe furiș, pe nesimțite, tiptil; pe ascuns (pentru a nu fi văzut, pentru a nu se da de gol).