Dictionar

brusca

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. brusquer)

1. a trata cu violență, brutal, aspru; a repezi.
2. a grăbi, a forța (o hotărâre, un deznodământ).
 

celeritate

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. célérité, lat. celeritas)

1. iuțeală, repeziciune, viteză.
2. viteza de propagare a undei, a perturbației printr-un mediu fluid în repaus.
 

charleston

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (engl. charleston)

1. dans american de perechi împrumutat din folclorul negrilor, cu mișcări foarte repezi, prin flexiunea părții de jos a picioarelor; melodia corespunzătoare.
2. talger ~ = talger (cinel) dublu, acționat cu piciorul de către baterist, în orchestra de jaz.
3. croială specială de pantaloni.
 

expeditiv, -ă

Parte de vorbire:  adj. (adesea adv.)  
Etimologie: (fr. expéditif)

1. (despre oameni) care rezolvă lucrurile repede și ușor, fără să stea mult pe gânduri; iute, prompt.
2. (prin ext.) (despre un lucru, mijloc folosit etc.) care permite realizarea rapidă, eficientă.
3. (despre oameni) care tratează superficial lucrurile.
4. (despre fenomene, procese etc.) care se produce cu repeziciune.
5. (var.) (înv.) espeditiv.
 

galop

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. galop, it. galoppo)

1. mers rapid al calului, în salturi mari.
2. ritm anormal al bătăilor inimii, în trei timpi.
3. dans de societate cu ritm sacadat și mișcări foarte repezi; melodia corespunzătoare.
 

gordian

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. gordien)

1. nod ~ = problemă, situație complicată, greu de rezolvat; a tăia nodul ~ = a rezolva energic, brutal, cu repeziciune o dificultate.