Dictionar

cateheză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. catéchèse)

1. instruire religioasă prin întrebări și răspunsuri.
 

catehism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. catéchisme, lat. catechismus, gr. katekhismos)

1. expunere succintă a principiilor unor doctrine religioase sub formă de întrebări și răspunsuri; (p. ext.) carte cuprinzând o asemenea expunere.
2. lucrare care expune esența unei doctrine, a unei concepții; credo.
 

chestionar

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. questionnaire)

1. listă sistematică de întrebări întocmită cu scopul de a obține informații, lămuriri.
2. metodă de investigare psihologică bazată pe întrebări și răspunsuri.
 

comportamentism

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (it. comportamentismo)

1. psihologie bazată în esență pe studiul comportamentului, reducându-l la un lanț de stimuli și răspunsuri, și respingerea introspecției; behaviorism.
 

efector, -oare

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. effecteur, lat. effector)

1. adj., s. m. (organ) de la care pornesc răspunsurile la stimulațiile primite prin organele receptoare.
2. s. m. substanță care modifică activitatea unei enzime.
 

incubație

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. incubation, lat. incubatio)

1. (ant.) rit divinatoriu constând în a dormi într-un, sau lângă un templu pentru a obține, în vis, răspunsurile unui zeu tămăduitor.
2. proces de dezvoltare a embrionului de păsări sub acțiunea unor anumiți factori fizici.
3. perioadă dintre contaminarea unui organism și apariția primelor simptome ale unei boli.
4. etapă a procesului de creație constând în revenirea spontană asupra problemei și apariția tensiunii ca stare de cercetare.