OK
X
urdu
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (engl., fr. urdu)
1.
(lingvistică)
limba
națională
a
Pakistanului,
foarte
apropiată
de
hindi,
dar
influențată
de
persană
și
scrisă
cu
alfabetul
arab.
acordeon
Parte de vorbire:
s.n.
Etimologie: (fr. accordéon, germ. Akkordeon)
1.
instrument
muzical,
popular
și
portabil,
al
cărui
sunet
este
produs
prin
acțiunea
simultană
a
unui
burduf
și
a
unei
claviaturi
pe
niște
ancii
metalice.
2.
(loc.)
în
~
=
care
formează
pliuri
paralele;
care
are
multe
pliuri
suprapuse.
armonică
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (germ. Harmonika, it. armonica)
1.
instrument
muzical
portativ
cu
ancii
metalice,
în
care
sunetul
este
produs
prin
vibrația
unei
coloane
de
aer
cu
un
burduf
manevrat
manual.
2.
muzicuță
(de
gură).
armoniu
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. harmonium, germ. Harmonium)
1.
instrument
muzical
cu
claviatură,
asemănător
cu
orga,
la
care
sunetele
sunt
produse
de
ancii
metalice
puse
în
vibrație
de
un
burduf
acționat
prin
pedale.
dada
Parte de vorbire:
s.n. inv.
Etimologie: (fr. /l’école/ dada)
1.
denumire
adoptată
în
1916
de
o
mișcare
artistică
și
literară
revoluționară,
protestând
prin
derizoriu
și
iraționalitate
împotriva
absurdului
universal;
dadaism.
finger
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. finger)
1.
rampă
mobilă
cu
care
se
leagă
burduful
de
avion
în
aeroport.
hindustană
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. hindoustani)
1.
(limbă
indo-europeană)
vorbită
în
India
și
în
Pakistan,
cu
două
variante
literare:
hindi
și
urdu.