taoism
Parte de vorbire: s.n.
Etimologie: (fr. taoïsme)
Etimologie: (fr. taoïsme)
1. doctrina lui Lao-tzu.
2. direcție principală a filozofiei antice chineze, în cadrul căreia s-au manifestat două curente, unul materialist și altul idealist, după interpretarea dată noțiunii de „tao”.
3. religie chineză, amalgam al cultului spiritelor naturii și ale strămoșilor, al ideilor lui Lao-tzu și al diverselor credințe.
4. (var.) daoism.