OK
X
degradant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. dégradant)
1.
care
degradează;
înjositor;
degradator.
abjecție
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. abjection, cf. lat. abjectio)
1.
caracterul
a
ceea
ce
este
josnic,
demn
de
disprețuit.
2.
stare
de
înjosire
care
atrage
disprețul
tuturor.
3.
acțiune
degradantă
care
inspiră
dispreț.
4.
faptă
abjectă;
josnicie,
mârșăvie,
ticăloșie.
5.
(var.
înv.)
abjecțiune.
6.
(antonime)
demnitate,
măreție,
noblețe.
dalmațian 2, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. dalmatien)
1.
dalmat.
2.
(fig.;
despre
biografia,
comportamentul
cuiva)
pătat
de
atitudini
degradante;
(despre
oameni)
secătură,
om
de
nimic,
netrebnic.
degradator, -oare
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. dégradateur)
1.
adj.
degradant.
2.
s.
n.
(fot.)
hârtie
neagră
decupată
astfel
încât
să
permită
obținerea
unei
imagini
cu
anumite
contururi
la
copierea
filmului.
infamant, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. infamant, it. infamante)
1.
care
atrage
oprobriul,
dezaprobarea,
dezonoarea;
degradant,
dezonorant.
prostituție
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. prostitution, lat. prostitutio)
1.
ocupație
a
femeii
care
întreține
relații
sexuale
contra
unei
plăți
sau
a
unor
avantaje
materiale;
(p.
ext.)
stare
în
care
membrii
societății
duc
o
viață
sexuală
instabilă,
schimbându-și
partenerii.
2.
casă
de
~
=
bordel.
3.
(fig.)
înjosire,
folosire
degradantă
a
calităților,
a
talentului.
abjecțiune
Parte de vorbire:
s.f. (învechit)
Etimologie: (fr. abjection, cf. lat. abjectio)
1.
caracterul
a
ceea
ce
este
josnic,
demn
de
disprețuit.
2.
stare
de
înjosire
care
atrage
disprețul
tuturor.
3.
acțiune
degradantă
care
inspiră
dispreț;
josnicie,
ticăloșie.
4.
(var.
uzuală)
abjecție.
5.
(antonime)
demnitate,
măreție,
noblețe.