OK
X
arundiform
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (engl. arundiform)
1.
cu
aspect
de
trestie.
caudiform
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. caudiforme)
1.
în
formă
de
coadă.
cuspidiform
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. cuspidiforme)
1.
în
formă
de
vârf
rigid
și
ascuțit.
diform, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. difforme, lat. difformis)
1.
care
nu
are
forma,
figura
sau
proporțiile
pe
care
ar
trebui
să
le
aibă;
pocit,
monstruos;
inform.
2.
fără
formă
precisă.
diformitate
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. difformité, lat. difformitas)
1.
abatere
de
la
aspectul
și
proporțiile
normale;
viciu
de
conformație;
defect.
(p.
ext.)
urâțenie.
pediform
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. pédiforme)
1.
în
formă
de
picior.
amelie
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (fr. amélie)
1.
(med.)
diformitate
congenitală
constând
în
absența
celor
patru
membre.
anchilodactilie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (engl. ankylodactylia)
1.
diformitate
prin
sudura
patologică
a
degetelor.
angulație
Parte de vorbire:
s.f.
Etimologie: (amer. angulation)
1.
însușirea
de
a
fi
angulos,
cu
unul
sau
mai
multe
unghiuri.
2.
(ortopedie)
termen
folosit
pentru
a
descrie
prezența
diformității
angulare
la
un
os
fracturat.
3.
măsurarea
precisă
a
unghiurilor.
brahirahie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. brachyrachie)
1.
diformitate
prin
coloană
vertebrală
anormal
de
scurtă.
cordat, -ă
Parte de vorbire:
adj.
Etimologie: (fr. cordé, lat. cordatus)
1.
în
formă
de
inimă;
cordiform.
criptopodie
Parte de vorbire:
s.
Etimologie: (fr. cryptopodie)
1.
diformitate
congenitală
în
care
piciorul,
rudimentar,
este
ascuns
în
celelalte
organe
dezvoltate
normal.
2.
diformitate
în
umflarea
considerabilă
a
feței
dorsale
a
piciorului.