Dictionar

masora

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. massorah)

1. exceză a textului ebraic al Bibliei efectuată de masoreți în sec. VI-X după Christos.
 
 

sorab, -ă

Parte de vorbire:  adj.  
Etimologie: (fr. sorabe)

1. (locuitor) din Germania, de pe cursul superior al râului Spree.
2. (s. f.) limbă slavă occidentală vorbită de sorabi.
 

sorabist, -ă

Parte de vorbire:  s.m.f.  
Etimologie: (germ. Sorabist)

1. specialist în sorabistică, știință care studiază limba, literatura și cultura sorabă.
 

sorabistică

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (gemr. Sorabistik)

1. știință care studiază limba, literatura și cultura sorabă.
 
 

astatizare

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (după fr. astatisation)

1. mărire a sensibilității unor sisteme deformabile față de acțiunile deformante, micșorându-le stabilitatea.
 

atenua

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. atténuer, lat. attenuare)

1. a micșora intensitatea unui fenomen, importanța sau gravitatea unui fapt.
 

augmenta

Parte de vorbire:  vb. tr.  
Etimologie: (fr. augmenter, lat. augmentare)

1. a face o cantitate mai mare; a crește, a face mai mare; a mări, a spori.
2. a crește salariul unei persoane.
3. (antonime) a diminua, a micșora.
 
 

blefarofimoză

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. blépharophimosis)

1. micșorare a deschiderii fantei palpebrale.