concesiune
Parte de vorbire: s.
Etimologie: (fr. concession, lat. concessio)
Etimologie: (fr. concession, lat. concessio)
1. convenție prin care o persoană fizică sau juridică obține dreptul de a exploata anumite servicii publice sau bunuri ale statului; drept de exploatare a unui bun obștesc, a unei întreprinderi etc. acordat de un guvern unor persoane particulare.
2. obiectul material al unei asemenea exploatări.