astm

Parte de vorbire:  s.n.  
Etimologie: (fr. asthme, lat. asthma „respirație dificilă”)

1. (med.) afecțiune respiratorie caracterizată în primul rând prin respirație grea, însoțită de un zgomot șuierător și accese de sufocare intensă.
2. (med.) dificultate de respirație care rezultă din diverse cauze.
3. ~ bronșic = astm datorat spasmului mușchilor bronhiolelor, provocat de o stare alergică, o infecție pulmonară cronică, o iritație locală a aparatului respirator etc.
4. ~ cardiac = astm provocat de o insuficiență cardiacă acută, ca urmare a acumulării de sânge în plămâni.
5. (var.) asmă, astmă.

balona

Parte de vorbire:  vb.  
Etimologie: (fr. ballonner)

1. tr., refl. a (se) face, a deveni ca un balon; a (se) umbla.
2. refl. a i se umfla cuiva abdomenul (datorită acumulării de gaze în intestine).

castel

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (lat. castellum, it. castello)

1. construcție fortificată, medievală, cu turnuri, înconjurată cu ziduri mari și șanțuri, servind ca reședință seniorilor feudali.
2. ~e în Spania = visuri irealizabile, planuri fantastice; himere; ~ de apă = rezervor, construcție înaltă, destinată acumulării apei potabile sau industriale și distribuirii ei.
3. fiecare dintre construcțiile metalice sau de lemn deasupra punții superioare a unei nave.

meteorism

Parte de vorbire:  s.  
Etimologie: (fr. météorisme)

1. dilatare a abdomenului datorită acumulării de gaze în tubul digestiv; meteorizație (2); timpanită.

timpanită

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. tympanite)

1. balonare a abdomenului datorată acumulării de gaze în intestine; timpanism, meteorism.

turgescență

Parte de vorbire:  s.f.  
Etimologie: (fr. turgescence)

1. (med.) umflare locală a unui țesut datorită acumulării de lichide (sânge, limfă etc.) din cauza unui obstacol ivit pe traiectul vaselor sangvine sau limfatice; turgor; tumiditate.
2. umflare a celulei vegetale datorită apei care a pătruns în interiorul ei.
3. ~a penisului = erecție.